Valori versus rigidități

Articol realizat de Psiholog Rodica Afrăsinei

Este destul de greu să diferențiem între ce înseamnă valori personale și care sunt, de fapt, rigiditățile pe care le avem. Cu toate astea, e destul de important să înțelegem unde este granița dintre cele două și ce ne ajută, de fapt, dintre ele.

Poza noua 09.09.2020

Setul de valori personale reprezintă acele evaluări sociale pe care le facem pentru a ne ghida preferințele, judecățile și acțiunile. Acestea se formează de-a lungul timpului, iar în perioada adultă devin solide și mult mai stabile. Felul în care noi vedem lumea și în care luăm decizii este permanent influențat de valori. Relațiile și maniera în care ne comportăm în cadrul acestora stau mereu sub cupola a ceea ce este relevant de urmat din perspectiva personală. În sens larg, valorile însumează lucrurile care sunt cele mai importante pentru conduita și confortul nostru psihic.

Un aspect foarte relevant îl reprezintă diferențierea între valori aspiraționale (ce vrem să gândim, să simțim, să facem) și cele puse în practică (concret ce gândim, spunem și facem). Aceste două aspecte presupun consum diferit de resurse și este în regulă ca fiecare dintre noi să avem dificultăți în a le suprapune mereu. Este recomandat, însă, pentru crearea unor relații stabile și sigure, să încercăm să ne urmăm în viața de zi cu zi aspectele pe care le vedem importante, ca set de valori.

Ce facem, însă, când limita de „este foarte important pentru mine” este trecută și ajungem la „trebuie neapărat să se întâmple cum am eu în minte”?

Aici vorbim despre tendințe rigide în gândire (sau gânduri disfuncționale, iraționale), cu care ne confruntăm cu toții și pe care le dezvoltăm de-a lungul timpului în urma acelor experiențe de viață care ne-au învățat că merită să gândim în acel mod. S-ar putea că au fost și învățate de-a lungul timpului de la oamenii din jurul nostru. Indiferent cum au ajuns în mintea noastră, de la un punct e benefic dacă le conștientizăm și încercăm să le reglăm pentru a nu fi obstacole în relațiile importante sau atingerea obiectivelor profesionale, spirituale sau de oricare alt fel. În același timp, o gestionare bună a acestora ne ține departe și de emoții intense, nesănătoase și nocive cum sunt anxietatea, depresia sau furia extremă.

Ce e interesant și bine de știut pentru a diferenția valorile de rigidități este chiar această caracteristică a celor din urmă. În timp ce valorile ne ghidează spre dezvoltare și împlinire, tendințele iraționale ne împiedică să fim autentici, să relaționăm sănătos, să avem emoții echilibrate și să ajungem unde ne dorim.

Un exemplu potrivit este cel al sincerității. Dacă valoarea mea este să fiu sincer, atunci îmi pot da silința (ca parte practică a acesteia) să fiu onest în relațiile mele, iar când îmi e greu să fac asta, pot să învăț să gestionez situația tocmai pentru a-mi împlini valoarea. Însă dacă „eu trebuie să fiu sincer mereu”, voi evita sau amâna contextele în care îmi e greu să spun adevărul, îmi va fi frică să nu îmi ating acest standard sus stabilit, iar atunci când voi minți sau nu voi spune integral adevărul, pot ajunge să fiu dezamăgit, furios pe propria persoană, anxios față de situațiile menționate anterior sau depresiv tocmai pentru că nu am fost cum trebuie să fiu.

Aceste gânduri rigide se pot diminua în timp, cu exercițiu, perseverență și îngăduință, înlocuindu-le cu variante flexibilizate, fie sub formă de preferințe, fie sub forma unor valori de care să ținem cont.

Vă invit să reflectați la aceste diferențe și, în vremuri de cumpănă emoțională, să aveți răbdarea proprie de a discerne între ce e benefic și ce poate fi ameliorat.

DISTRIBUIE